marți, 10 februarie 2009

Ştefan Hruşcă - Ochii tăi




Ochii tăi iubito ce noroc
La un miez de noapte să-i invoc

Mi se pare-adesea ca-ntr-un vechi oraş ciudat
Care nici n-a existat

Într-o noapte i-am visat,
I-am visat
...

Ochii tăi iubito cum mă dor
Când departe sunt de cerul lor

La fereastră ninge floare de cireş amar
Şi în nopţi fără hotar

Amintiri de felinar,
Felinar...


De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
Ochii tăi...


Ochii tăi iubiţi ce nenoroc
Dacă nu i-aş fi văzut deloc,

S-ar fi dus şi vara risipind privighetori
Şi s-ar fi făcut din sori

Roua ochilor de flori,
Ochi de flori...

Şi de vânt mi-i teamă uneori
Să nu sufle în lumina lor

Ochii tăi ca două mari şi limpezi păpădii,
Să nu-i ducă într-o zi

Unde nimeni nu-i va şti,
Nu-i va şti
...

De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
Ochii tăi...


Ochii tăi iubito mi-au lăsat
Cerul peste suflet descuiat

Dar sărut zăpada macii tale ce ţi-a dat
Ochii aşa cum n-am visat

Că pot fi cu-adevărat,
Cu-adevărat..

De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...
Ochii tăi...


De la tine pan' la mine
Numai cer cu ape line
Ochii tăi, ochii tăi...