duminică, 31 august 2008

Anastasia Lazariuc - Ca prima oară





Merg pe pământ
Şi sunt ca vioara

Toate îmi par că sunt prima oară.
Ca un copil
Aştept dimineaţa
Până la lacrimi mi-e dragă viaţa.

Orice splendoare
Mă doare
Mă doare această floare
Şi frumuseţea ta,
Şi frumuseţea ta.
Şi această zi,
Şi această zi
Ce mâine nu va mai fi
Ce mâine nu va mai fi
Nu va mai fi.

Cu dulci fiori
Spun mamă şi tată
Parca îmi vad părinţii prima dată.
Ca un copil
Aştept dimineaţa
Până la lacrimi
Mi-e dragă viaţa

Orice splendoare
Mă doare
Mă doare această floare
Şi frumuseţea ta,
Şi frumuseţea ta.
Şi această zi,
Şi această zi
Ce mâine nu va mai fi
Ce mâine nu va mai fi
Nu va mai fi.

Când mă cuprinzi
Eu tremur ah toată
Parc-aş iubi prima dată.
Ca un copil
Aştept dimineaţa
Până la lacrimi
Mi-e dragă viaţa.

Orice splendoare
Mă doare
Mă doare această floare
Şi frumuseţea ta,
Şi frumuseţea ta.
Şi această zi,
Şi această zi
Ce mâine nu va mai fi
Ce mâine nu va mai fi
Nu va mai fi.

Şi această zi,
Şi această zi
Ce mâine nu va mai fi
Ce mâine nu va mai fi
Nu va mai fi.

vineri, 29 august 2008

Semnal M - M-a vrăjit o stea




În nostalgia verii a rămas,
Frumoasă amintire fără glas,
Doar chipul tău ce vântul rău
Îl spulberă cu fiecare pas.

Pe plaja unde-am râs de-atâtea ori
Am dat speranţe viselor din zori
Dar n-am ştiut şi n-am crezut
Că soarele se va ascunde-n nori.

Fiindcă m-a, m-a, m-a vrăjit o stea
Ce mi-a dat lumină-n noaptea mea,
Fiindcă m-a vrăjit un vis
Dar ziua a venit, visul s-a stins .

Aştept din nou acum în ceas de seară
Iubirii mele steaua să-i apară
Dar ea s-a dus şi a apus
Lăsându-mi amintirea dintr-o vară.

Fiindcă m-a, m-a, m-a vrăjit o stea
Ce mi-a dat lumină-n noaptea mea
Fiindcă m-a vrăjit un vis
Dar ziua a venit, visul s-a stins

Fiindcă m-a, m-a, m-a vrăjit o stea
Ce mi-a dat lumină-n noaptea mea
Fiindcă m-a vrăjit un vis
Dar ziua a venit,
Dar ziua a venit,
Dar ziua a venit,
Dar ziua a venit,
Visul s-a stins.


M-a vrăjit o stea, m-a,
M-a vrăjit o stea, m-a,
M-a vrăjit o stea, m-a...

Adrian Daminescu - Într-o zi




Se trăieşte se iubeşte şi se moare
Într-o cuşcă inundată de minciuni
Fiecare stă la pândă şi nu are
Timp să aleagă dintre javre pe cei buni.

Adevarul rătăceşte prin ziare
Disperarea se hrăneşte cu tăceri
Mai aproape de-ntuneric sau de soare
Câte-o pâine pentru cină cui să ceri?

Într-o zi la gânduri vechi dăm nume noi
Într-o zi ne-ncearcă viaţa cu de toate
Într-o zi eşti şi festin eşti şi gunoi
Într-o zi doar împăcarea nu se poate.

Într-o zi şi cerşetori şi prea bogaţi
Într-o zi la poarta nopţii bat mai tare
Într-o zi sunt toţi de toate dezlegaţi
Într-o zi prin întuneric sau prin soare.

Mai aproape de-ntuneric sau de soare
Mai aproape de mocirla sau de cer
Ce-ntâmplare uimitoare ne mai doare
Câte jocuri mincinoase ni se cer.

Staţi o clipă şi răspundeţi la-ntrebare
Pentru cine sau pe cine a minţit
Mai aproape de-ntuneric sau de soare
Vieţi trăite pe o lama de cuţit.

Într-o zi la gânduri vechi dăm nume noi
Într-o zi ne-ncearcă viaţa cu de toate
Într-o zi eşti şi festin eşti şi gunoi
Într-o zi doar împăcarea nu se poate

Într-o zi şi cerşetori şi prea bogaţi
Într-o zi la poarta nopţii bat mai tare
Într-o zi sunt toţi de toate dezlegaţi
Într-o zi prin întuneric sau prin soare.


joi, 28 august 2008

Angela Similea - Noapte fată cu cercei de smoală





Noaptea vine furişată
Ca o fată vinovată
Care-şi caută adăpost
Să nu spună unde-a fost
Unde-a fost şi ce-a făcut
Câte drumuri a bătut
Şi ce taină grea ascunde
Unde nimeni nu pătrunde

Noapte fată cu cercei de smoală
Ţi-am pus toate visele în poală
Însă tu privind la stele
Nici nu te-ai uitat la ele
Nici nu te-ai uitat la ele
Le-ai lăsat în părăsire
Ca pe-o şoaptă de iubire
Şi nici nu le-ai mângâiat
Nu mai ştiu când au plecat

Noapte, noapte, nopticică
Vii tiptil ca o pisică
Uneori când ne-ntâlnim
Cât de bine ne simţim
Dimpotrivă alteori
Te urăsc până în zori
Şi aş vrea să pleci îndată
Noapte fată vïnovată

Noapte fată cu cercei de smoală
Ţi-am pus toate visele în poală
Însă tu privind la stele
Nici nu te-ai uitat la ele
Nici nu te-ai uitat la ele
Le-ai lăsat în părăsire
Ca pe-o şoaptă de iubire
Şi nici nu le-ai mângâiat
Nu mai ştiu când au plecat

Noapte fată cu cercei de smoală
Ţi-am pus toate visele în poală
Însă tu privind la stele
Nici nu te-ai uitat la ele
Nici nu te-ai uitat la ele
Le-ai lăsat în părăsire
Ca pe-o şoaptă de iubire
Şi nici nu le-ai mângâiat
Nu mai ştiu când au plecat

miercuri, 27 august 2008

Mihaela Runceanu - Iartă




E timpul să pleci
Şi uşa se-nchide,
Ce simplu-ar fi fost
Să-ţi spun să mai stai.
Să-ţi spun te-am iertat,
Ceva mă opreşte
Orgolii mai vechi
Mi-e greu să le-nving.

Când inima mea îmi spune: vorbeşte
Un gând nechemat mă-ndeamnă să tac.
Un singur cuvânt şi tot va fi bine,
Dar inima mea nu ţine cu mine
Ce să-i spun, ce să sper,
Cum s-o rog, cum să-i cer?…

Iartă! Tu inimă iartă!
Tăcerea te roagă şi gândul, te ceartă,
Iartă! Tu inimă iartă!
În dragoste trebuie să ierţi
Hai încearcă şi iartă, tu inimă iartă!
În numele dragostei, fi înţeleaptă.
Iartă! Tu inimă iartă!
Vei fi fericită dacă vrei.

Când inima mea îmi spune, vorbeşte
Un gând nechemat mă-ndeamnă să tac.
De pierzi sau învingi, ce-i pasă iubirii
Când cel ce-a învins e singur şi trist.

Să-ţi spun te-am iertat,
Ceva mă opreşte.
Orgolii mai vechi
Mi-e greu să le-nving.
De pierzi sau învingi ce-i pasă iubirii
Când cel ce-a învins e singur şi trist.
Un singur cuvânt şi tot ar fi bine
Dar inima mea nu ţine cu mine
Ce să-i spun, ce să sper,
Cum s-o rog, cum să-i cer?…

Iartă! Tu inimă iartă!
Tăcerea te roagă şi gândul, te ceartă,
Iartă! Tu inimă iartă!
În dragoste trebuie să ierţi
Hai încearcă şi iartă, tu inimă iartă!
În numele dragostei, fi înţeleaptă,
Iartă! Tu inimă iartă!
Vei fi fericită dacă vrei.

Angela Similea - Iubite

Nu puteam să încep cu altceva sau cu altcineva: o melodie tulburătoare şi o cântăreaţă unică...

Iubite, amurgul s-a trezit
Şi noaptea a venit,
La noi
Se apropie încet
Cu ultimul regret,
Tăcerea, durerea

Iubite, în clipele ce pier
S-a răsturnat un cer şi-un nor
Şi-n toamna ce-a venit
Cocorii au greşit cărarea şi zarea
În zbor

Iubite, să ne-aşezăm încet
La ultimul banchet
În doi
Şi ultimul pahar,
Să ţi-l ofer în dar
Cu-o floare
Ce moare

Iubite, mă doare gândul trist
Că n-am să mai exist
De-acum
Voi fi ce n-am mai fost
Un rost fără de rost
Şi-o piatră uitată
În drum

Iubite, vaporul de-altadat`
A naufragiat
Şi-i gol
Şi cel din urmă val
Ne-a dus pe câte-un mal
Pe tine
Pe mine

Iubite, te-aş mai ruga apoi
Nu te uita înapoi
Când pleci
Mi-ajunge lacrima
Ce-o strâng în urma ta
Ninsoare de soare
Ninsoare de soare

Iubite, vaporul de-altadat`
A naufragiat
Şi-i gol
Şi cel din urmă val
Ne-a dus pe câte-un mal
Pe tine
Pe mine

Iubite, te-aş mai ruga apoi
Nu te uita înapoi
Când pleci
Mi-ajunge lacrima
Ce-o strâng în urma ta
Ninsoare de soare
Ninsoare de soare